POLITICI PUBLICE MAI BUNE

Advocacy RBL

Politicile publice promovate de RBL urmăresc să asigure un mediu de business predictibil și stabil, care să încurajeze inițiativa antreprenorială și formarea de forță de muncă educată și calificată.

Nivelul inadecvat de educație a forței de muncă este unul dintre cei mai problematici factori care influențează competitivitatea afacerilor în România, după accesul la finanțare, birocrația ineficientă a guvernării și impozitarea, potrivit Raportului Competitivității Globale 2016-2017, realizat de Forumul Economic Mondial. Companiile din România evaluează, în medie, 14 persoane până selectează candidatul potrivit, iar apoi durează, în medie, opt luni pentru a forma o persoană angajată pe o poziție entry level, conform unui studiu realizat de Millward Brown împreună cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejobs, în 2015 și la care au participat peste 400 de companii.

Educatie

Un sistem în cădere liberă

Calitatea sistemului de educație din România a căzut, în numai doi ani, 60 de locuri (locul 121 în lume, potrivit Raportului Competitivității Globale) și generează o rată alarmantă de analfabetism funcțional (42% față de media europeană de 18%, în 2012) și rezultate slabe ale elevilor români de 15 ani, la testele Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), conform datelor Organizației Economice pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD).

Echipa

PrioritĂŢi

Cheia de boltă a reformei sistemului de educație stă în calitatea profesorilor, spune Eric Hanushek, cercetător al Institutului Hoover din cadrul Universității Stanford și keynote speaker la RBL Summit 2017.

RBL susține următoarele măsuri:

1. flexibilizate legile care astăzi fixează profesorul pe post, astfel încât:

o să rămână în sistem doar profesorii buni, care știu bine materia pe care o predau, iubesc meseria de dascăl, să lucreze cu copiii și să-i atragă către materia predată și care fac școala atractivă;
o să existe evaluări continue care să permită eliminarea profesorilor cu pregătire slabă și care nu lucrează cu plăcere cu copiii;

2. ridicat nivelul cerut la intrarea în învățământ a profesorilor;

3. crescute salariile profesorilor și corelate cu performanța lor;

4. încurajați profesorii să participe la programe de formare și mentorat, unde să învețe:

o să predea într-un mod aplicat, practic și apropiat de viața de zi cu zi a elevului;
o să încurajeze talentele și aptitudinile fiecărui elev și să le dezvolte încrederea în sine;
o să încurajeze și să dezvolte curiozitatea, gândirea critică și creativitatea copiilor;
o să își asume rolurile de mentor și facilitator, nu doar de transmițător de cunoștințe;
o să insufle elevilor bucuria muncii bine făcute, respectul față de ceilalți , spiritul de colaborare și să-și asume responsabilități.

Sistemul de educație din România generează o rată alarmantă de analfabetism funcțional - 42% față de media europeană de 18%, în 2012. Înseamnă că, deși știu să citească, patru din zece elevi români de 15 ani nu înțeleg ce au citit.

RBL susține următoarele măsuri:

1. minim 1 profesor specializat în pregătire remedială în fiecare școală primară și gimnazială;

2. identificați din timp elevii cu risc de analfabetism funcțional și includerea lor în programul de învățare remedială, cu profesori calificați;

3. introduse standarde de evaluare a elevilor, mai ales pentru obținerea notei de trecere (5).

Sistemul de educație din România generează rezultate slabe ale elevilor români de 15 ani la testele Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), conform datelor Organizației Economice pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD). În 2015, performanțele tinerilor români la matematică, științe și citire sunt în scădere față de 2012. Dintre țările din Europa Centrală și de Sud-Est, România e întrecută de Slovenia, Polonia, Cehia, Letonia, Ungaria, Lituania, Croația, Slovacia și Bulgaria. În urma elevilor din România se află doar tinerii de 15 ani din Republica Moldova.

RBL susține următoarele măsuri pentru a crește atractivitatea școlii pentru elevi, mai ales pentru științe, tehnologie, inginerie și matematica (modelul STEM):

1. reintroduse laboratoarele de științe în școli;

2. încurajate activitățile practice la toate materiile (mai ales la matematică și știinte) prin proiecte în natură, jocuri și proiecte de cercetare și construcție, încă din clasele primare și gimnaziale;

3. organizate concursuri școlare în domeniul științelor aplicate;

4. introduse ateliere și activități practice în predarea educației tehnologice;

5. identificate talentele fiecărui elev și încurajarea activă a dezvoltării talentelor și pasiunilor sale;

6. eliminate etichetele negative și comparațiile între copii, care le distrug încrederea în sine.

Position paper


Descarca

Una din 400 de companii nou înființate în perioada 2005-2010 este start-up pur românesc care a ajuns să raporteze venituri anuale de peste 1 milion de euro, în 2015, arată un studiu COFACE din decembrie 2016. Indiferent de proveniența capitalului și apartenența la un grup de companii, afacerile înființate în perioada analizată funcționează mai ales în sectoare puțin inovative și aduc valoare adăugată scăzută (comerț, distribuție, construcții și transporturi). Inovația este dealtfel una dintre provocările majore cu care se confruntă ecosistemul antreprenorial din România. Potrivit raportului Global Entrepreneurship Index 2017, realizat de Global Entrepreneurship and Development Institute (GEDI), România înregistrează ponderi scăzute ale companiilor antreprenoriale care oferă produse noi pentru măcar o parte din clienți (inovația de produs) și care folosesc tehnologii mai noi de 5 ani (inovația de proces). Raportul GEDI mai arată că antreprenorii români tind să deschidă afaceri în sectoare aglomerate, cu competiție puternică, și că sunt puțini cei care pornesc o afacere pentru că sunt motivați să fructifice o oportunitate de business.

Antreprenoriat

ANTREPRENORIATUL ROMÂNESC, ÎNCĂ EMBRIONAR

Realitatea din teren arată că afacerile românești sunt mai degrabă construite pe idei de business generale și documentate modest, progresează lent și nu au strategii pe termen lung. În plus, accesul la finanțare și impozitarea sunt doi dintre cei mai problematici factori care le influențează competitivitatea, potrivit Raportului Competitivității Globale 2016-2017, realizat de Forumul Economic Mondial.

Echipa

Prioritati

Indiferent de etapa în care se află, antreprenorii români se lovesc de hățișul birocratic din România.

RBL susține următoarele măsuri:

1. simplificarea procedurilor pentru:

- acordarea codurilor de TVA;
- obținerea cazierului fiscal sau judiciar și a autorizațiilor de funcționare și construcții;
- declararea muncitorilor zilieri la Inspectoratele Teritoriale de Muncă;
- întocmirea documentelor de compensare
- instructajul inițial în protecția muncii și prevenirea și stingerea incendiilor;

2. eliminarea:

- adeverințelor pentru obținerea indemnizațiilor de șomaj și creștere a copilului, pentru medic și privind veniturile realizate pe care le solicită primăriile;
- declarației 205;
- transmiterii informațiilor despre concediile medicale ale angajaților către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (pot fi obținute direct de la medici);
- raportărilor statistice privind câștigurile salariale;
- întocmirii și transmiterii planului anual de concedii la începutul fiecărui an;
- ordinelor de deplasare pentru alte activități decât cele de transport;
- obligativității analizei de risc la securitatea fizică;
- prețurilor de transfer pentru companiile românești, în paralel cu posibilitatea consolidării fiscale;
- obligației de a anunța modificările în situația creanțelor.

3. plafonarea nivelului peste care sunt obligatorii întocmirea unui contract și completarea CNP-ul în factură;

4. digitalizarea cererilor de concediu și a plăților în trezorerie

RBL susține următoarea măsură:

1. promovarea și sprijinirea de noi scheme de finanțare pentru IMM-uri care să stimuleze crearea de fonduri de investiții de private equity cu finanțare mixtă - guvernamentală și privată;

RBL susține următoarea măsură:

1. crearea unui organism public-privat cu obiective clare, reguli de guvernanță și indicatori de performanță care să gândească și să coordoneze implementarea programelor naționale pentru antreprenori (Organizația Română pentru Antreprenoriat).

Cota unică de impozitare este unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti. Considerăm că ea trebuie menținută pentru ca România să profite de contextul bun și să atragă investiții.

Fiscalitate

Echipa

Prioritati

Consolidare fiscală pentru impozit pe profit la companii din același grup.

Scăderea treptată și planificată a costului muncii pentru a încuraja declararea muncii de către firmele mici. Este o abordare diferită pentru a atinge același scop. Credem că descurajarea muncii la negru prin controale și pedepse conduce, în final, la a omorî afacerile.

Îmbunătățirea legislației recente privind “business angels”. Legea deocamdată nu este funcțională.

Ai un proiect? vrei sĂ te implici?

Scrie-ne!








Partenerul principal de consultare pentru autorități

Reprezintă peste 40 de organizații de business

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri.

Află ce se întâmplă în comunitate

Abonează-te la newsletter