IDEI NOI SI PROIECTE CONCRETE PENTRU ROMANIA PERFORMANTA

CDR reclamă lipsa de dialog real și nerespectarea termenului legal de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor fiscale


CDR reclamă lipsa de dialog real și nerespectarea termenului legal de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor fiscale

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la impactul măsurilor de politică fiscală anunțate recent de Guvern și reclamă lipsa de predictibilitate și de dialog transparent cu autoritățile. “Lipsa unui dialog real între mediul de afaceri și autorități este distrugătoare pentru economie. Am văzut cu toții propunerile venite de la Finanțe. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal. Unele erau în Programul de Guvernare. Mesajul nostru este simplu: haideți să tragem aer în piept și să ne luăm 3-4 luni, cât e nevoie, pentru a face un studiu de impact, ca să nu mai schimbăm apoi conjunctura fiscală”, a declarat Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, în cadrul unei conferințe de presă organizată de CDR.

Noul pachet de măsuri fiscale generează confuzie și nesiguranță, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punct de vedere al sustenabilității bugetare. “Opriți terapia de şoc! S-a trecut la majorarea salariilor fără studii de impact. A fost creat un nou şoc şi s-au luat nişte măsuri care au fost retrase. Trebuie să fim realişti, să ne potolim cu soluţii minune şi terapii de şoc şi să trecem la muncă”, a spus Florin Pogonaru, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Noile măsuri vin la scurt timp după introducerea de urgență a altor modificări de politică fiscală, în condițiile în care legea prevede un termen de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor de natură fiscală. “Nu putem fi de acord cu măsurile din noul pachet fiscal, având în vedere lipsa de consultare pe subiect și schimbarea regulilor peste noapte. Lipsa de încredere este unanimă, având în vedere că se iau măsuri structurale de politică fiscală, fără o consultare amplă a mediului de afaceri”, a declarat Daniel Anghel, liderul grupului de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

CDR atrage atenția că noile măsuri fiscale trebuie să fie însoțite de studii de impact pentru că riscă să vulnerabilezeze puternic economia românească. Mediul de afaceri dorește o perioadă de stabilitate și predictibilitate în următorii ani, în care să aibă timp să integreze și să se ajusteze noilor condiții fiscale și economice.

Mutarea contribuțiilor de la angajator la angajați nu este neutră

CDR nu a cerut mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și semnalează că firmele din România pot pierde în competitivitate prin creșterea salariului brut. Angajatorii nu au obligația să crească salariul brut, astfel încât salariul net al angajaților să nu fie afectat, ceea ce înseamnă ca vor fi cu siguranță “victime colaterale”. Cele mai afectate categorii de angajați vor fi în IT și cercetare și dezvoltare, unde angajatorii ar trebui să majoreze cu aprox. 29% salariile brute pentru a putea păstra salariul net actual. Mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului, pornind de la prezumția că se va face odată cu majorarea salariilor brute în medie cu 22,75% creează premizele unor creșteri rapide și pur arbitrare ale taxelor aplicate asupra fondului de salarii. “Contribuția asiguratorie de muncă de 2,25% nu este nici ea neutră, pentru că se aplică la un fond de salarii mărit. Mediul de afaceri nu are încredere în acest procent pentru că 20% din contribuție este alocată bugetului de stat. Putem vorbi de 2,25% acum, în martie de 5% și așa mai departe, pentru că este o măsură sigură și eficientă de creștere a impozitelor și, în consecință, a costului de muncă, a declarat Ramona Jurubiță, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să fie opțional

CDR atrage atenția că mărirea plafonului pentru impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, fără posibilitatea de a opta pentru aplicarea regimului de impozitare, va face ca noile investiții mari și stabilirea în România a companiilor deținătoare de portofolii de acțiuni să devină neatractive. Noile investiții mari vor fi descurajate pentru că, în perioada inițială de dezvoltare, firmele noi înregistrează pierderi fiscale, care nu vor putea fi reportate în următorii 7 ani, așa cum li se permite firmelor plătitoare de impozit pe profit. Companiile deținătoare de portofolii de acțiuni vor evita România pentru că regimul fiscal actual de impozit pe profit pentru firmele de tip “holding” nu va mai putea fi aplicat, atât timp cât ele nu pot continua să opteze să rămână înregistrate ca plătitori de impozit pe profit și vor deveni automat “microîntreprinderi”, în absența unei cifre de afaceri de 1 milion de euro. Pentru a corecta aceste implicații, CDR consideră că sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să rămână opțional, și nu obligatoriu. Această opțiune ar putea fi condiționată, ca și în prezent, de mărimea capitalului social.

Pe baza noilor prevederi, rezultă că firmele cu o marjă de profit sub 6,25% vor plăti mai mult decât în prezent, în timp ce, per total, nota de fundamentare indică un impact bugetar negativ de 214 milioane lei pentru 2018, aferent încasărilor pentru 3 trimestre, și respectiv 300-350 milioane lei pentru anii 2019-2020-2021. “Per total, colectarea unor taxe mai mici decât în prezent de la aceste cca. 415.000 de firme în următorii ani, chiar dacă ar conduce la o simplificare a administrării acestor companii de către autoritățile fiscale, nu compensează efectele adverse semnificative pe care noile prevederi le vor avea asupra investițiilor mari și companiilor de tip holding, care vor fi descurajate să mai investească în România datorită obligativității aplicării regimului de impozitare a veniturilor în locul impozitării profiturilor,” a declarat Angela Roșca, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

În plus, creșterea plafonului la care se aplică impozitul pe cifra de afaceri la 1 milion de euro poate avea nevoie de o derogare de la Comisia Europeană. Potrivit Directivei de TVA, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, « astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar ». CDR semnalează că trebuie analizat dacă mărirea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor distorsionează sistemul TVA, în general, și dacă denaturează condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Transpunerea Directivei anti-evaziune se dorește a fi devansată, fără explicații și consultări reale

CDR consideră că implementarea Directivei europene anti-evaziune (ATAD) începând cu 1 ianuarie 2018 este prematură din cauza gradului redus de educație fiscală a contribuabililor, dar și al autorităților, cu privire la concepte precum societăți străine controlate, taxare la ieșire sau instrumente hibrid. CDR consideră că transpunerea directivei ar trebui să se facă după un dialog real și mai larg între mediul de afaceri și autorități și cu termen de aplicare 1 ianuarie 2019, pentru a avea timpul necesar de pregătire, atât la nivelul contribuabililor, cât și al autorităților.

Noua prevedere se aplică tuturor categoriilor de contribuabili plătitori de impozit pe profit (societăți antreprenoriale, societăți controlate de stat sau societăți care fac parte dintr-un grup internațional) și poate conduce la frânarea investițiilor, pentru că România alege să adopte cele mai dezavantajoase limitele permise de Directivă. “De exemplu, vorbind despre limitarea dobânzilor, România a ales un prag maxim de deductibilitate de 200.000 de euro, când limita cerută de Directivă este de 3 milioane de euro. Limita de 200.000 de euro se aplică și dacă o societate comercială contractează un împrumut de la o bancă, nefiind parte din același grup de societăți, iar în acest caz, spre exemplu, la o rată a dobânzii de 4%, pentru orice credit care depășește valoarea de 5 milioane de euro, suma dobânzilor va depăși 200.000 de euro și, implicit, excedentul va deveni un cost fiscal suplimentar pentru companie. Cum putem să ne gândim că investiții majore vor fi efectuate în România, în aceste condiții?”, a semnalat Ionuț Sas, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Întârzierea introducerii caracterului opțional pentru plata defalcată a TVA creează mai multă neîncredere

În forma în vigoare acum, la 1 ianuarie 2018, toate companiile vor fi obligate să intre în sistemul de plată defalcată a TVA. Modificarea și adaptarea sistemelor informatice presupun costuri care, în funcție de mărimea afacerii, pot depăși zeci de mii de euro și necesită timp, care devine din ce în ce mai scurt. Studiul realizat în rândul membrilor CDR în septembrie a relevat că este nevoie de câteva luni pentru adaparea și testarea sistemelor informatice. „Reiterăm că sistemul de plată defalcată a TVA nu vine să combată evaziunea fiscală. CDR susține îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget prin măsuri care nu afectează contribuabilii oneşti şi buni-platnici și cerem măsuri reale de diminuare a evaziunii fiscale, precum informatizarea ANAF, introducerea caselor de marcat cu SIM, facturarea electronică şi SAF-T”, a declarat Ruxandra Jianu, membru în grupul de lucru CDR pentru Fiscalitate.

CDR semnalează că, în forma publicată, plata defalcată a TVA necesită avizul Comisiei Europene (CE), aviz pe care Ministerul Finanțelor nu îl consideră necesar. Raportul misiunii CE precizează clar că introducerea sistemului obligatoriu necesită o derogare. Dacă sistemul de plată defalcată a TVA rămâne în vigoare în forma actuală, România riscă să intre în procedură de infringement.

  • Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliția este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliției contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția reunește în total 45 de organizații și membri asociați.

  • Scopul Coaliției

Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • Activitatea Coaliției

CDR își desfășoară activitatea începând cu anul 2013, prin intermediul a 13 grupuri de lucru specializate pe următoarele domenii de activitate: Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.

Află ce se întâmplă în comunitate

Abonează-te la newsletter