Campanie

România de mâine se configurează în acest an prin alegerile pe care le vom face în cadrul scrutinelor electorale. În acest context, Romanian Business Leaders (RBL) lansează campania

Ce își doresc liderii de business de la liderii politici

prin care propune către dialog și pe agenda publică cele mai importante 7 teme pentru antreprenorii români.

Campania se va derula în cele 7 săptămâni ce preced RBL Summit din 29-30 mai. În fiecare săptămână, vom aborda într-un articol dedicat câte o temă, alături de care vom prezenta și opiniile membrilor comunității RBL prin materiale video.

#1: Menținerea parcursului pro-european și pro-atlantic

Ne dorim o societate europeană modernă, cu afaceri prospere, cu o educație de calitate pentru copiii noștri, cu o administrație care să lucreze pentru cetățenii ei. Ne dorim astfel să construim o țară în care și generațiile următoare să își dorească să trăiască.

România modernă de astăzi se datorează în mare parte Uniunii Europene, unde suntem membri din 2007. Suntem un beneficiar net, cu un sold de +60 miliarde euro absorbite în economia națională în aproape 17 ani.

Ce efecte economice a generat aderarea noastră la UE?

• O triplare a PIB-ul, de la 405 miliarde lei în 1997 la 1401 miliarde lei în 2022;
• O creştere economică medie anuală de 3,04%, a doua cea mai mare din regiune și peste media UE27 de 1,2%;
• Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024.

Aderarea României la NATO a adus garanții de securitate istorice, încredere, stabilitate și atractivitate pentru investitori. În contextul tulburărilor geopolitice generate de conflictul din Ucraina, apartenența României la NATO aduce numeroase beneficii atât țării cât și afacerilor românești, consolidând poziția României în cadrul eforturilor regionale de securitate.

În acest context, liderii de business consideră că liderii politici trebuie să se concentreze pe:

• Continuarea parcursului euro-atlantic cu toată forța;
• Protejarea democrației, prin măsuri eficiente de contracarare a oricăror încercări de manipulare a opiniei publice, de combatere a fake news și deep fake news, de cyberbullying.

În fața acestor amenințări, România trebuie să fie vigilentă și să ia măsuri pentru a-și consolida reziliența instituțiilor democratice și a educa cetățenii în privința riscurilor și tehnicilor de manipulare.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc menținerea parcursului pro-european și pro-atlantic, fiind șansa istorică de dezvoltare a României.

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Reprezentanța Comisiei Europene în România, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene și Eurostat.eu.

#2: Aderarea la OCDE

România se află în fața unei noi oportunități istorice pentru dezvoltare pe termen lung, și anume, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Pentru aceasta, esențial este să menținem comunicarea și colaborarea constantă între actorii instituționali și reprezentanții mediului privat. Prin contribuția comună putem îndeplini cu celeritate jaloanele din foaia de parcurs și să realizăm acest proiect de țară.

Calitatea de membru în acest club reprezintă șansa unei dezvoltări accelerate și ralierea la cele mai performante economii la nivel mondial, care dețin împreună aproximativ 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. 

Ianuarie 2022 este momentul care a marcat primirea statutului de membru candidat la OCDE, urmat la câteva luni de primirea foii de parcurs. Acest document cuprinde cele 26 de domenii la care România este evaluată și cele peste 200 de modificări legislative și de politici publice care sunt de îndeplinit.

Suntem în fața unui proces lung de modernizare atât a administrației și a politicilor publice, cât și a economiei. Rezultatul va fi locul României la masa dialogului cu marile economii ale lumii și efectul direct se va vedea în creșterea bunăstării socio-economice.

Pentru acest deziderat, avem însă de lucru! Trebuie să menținem ritmul și să respectăm calendarul de implementare a reformelor. Previziunile OCDE pentru România în 2025 sunt unele optimiste cu o creștere moderată de 3,3% a PIB, o inflație în scădere la 3,7% și cu o rată a șomajului de 5,4%.

Din raportul de țară publicat de OCDE în martie 2024, redăm o serie din recomandările emise:

• consolidarea capacității administrative pentru o mai bună gestiune și implementare a fondurilor europene,
• modificarea sistemului de taxare pentru a crește veniturile bugetare,
• măsuri pentru reducerea deficitului de TVA,
• creșterea productivității muncii prin stimularea mediului privat,
• implementarea unui politici de energie verde.

Statutul de membru al OCDE este un indicator puternic de încredere pentru investitorii interni şi internaţionali, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte atragerea de investiţii directe, cât şi raportat la încrederea pieţelor internaţionale în stabilitatea economică şi a cursului de schimb. Este un nou proiect de țară, angajat de către Guvern și pe care noi, mediul de business, îl susținem și sprijinim implementarea reformelor.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc aderarea României la OCDE și implementarea reformelor necesare pentru atingerea acestui obiectiv național.

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (ocde.org) și Ministerul Afacerilor Externe (mae.ro).

#3: Aderarea completă la Schengen

România a îndeplinit încă din 2011 condițiile tehnice, este pregătită și merită să intre complet în spațiul Schengen. Ne-am bucurat la 31 martie a.c. pentru ridicarea barierelor de circulație pentru frontierele aeriene și navale, dar, în același timp, ne-am uitat cu tristețe la cozile care încă se formează la granițele terestre din vestul României.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc aderarea completă a României la Spațiul Schengen

Ne dorim o strategie comună și unitară la nivelul tuturor instituțiilor publice din România pentru aderarea completă la spațiul Schengen. În opinia comunității RBL, avem nevoie să:

• continuăm combaterea fenomenului de corupție în vămi, prin sporirea controalelor,
• întărim eforturile pe lângă reprezentanții statelor care se opun aderării României.

Aproape 90% din exporturile românești merg către piețele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt mașini și produse manufacturate, transportate prin puncte vamale terestre.

Aproximativ 72 de ore trebuie să petreacă la frontiera terestră a României cu Ungaria transportatorii, ceea ce evident are un impact negativ asupra comerțului de mărfuri și asupra întregului sector de transporturi.

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a lansat împreună cu România și Bulgaria o serie de cadre de cooperare bazate pe proiecte-pilot și proceduri rapide de azil și returnare. Astfel, contribuim la eforturile europene comune de abordare a securității UE la frontierele externe si a provocărilor legate de migrație. În plus, ne-am raliat inițiativei regionale privind cooperarea polițienească între statele membre aflate de-a lungul Balcanilor de Vest și a rutei est-mediteraneene, compusă din Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia.

Am demonstrat și continuăm să arătăm, alături de Bulgaria, un angajament susținut pentru asigurarea unei protecții adecvate a frontierelor externe ale UE și am jucat constant un rol important în securitatea internă a spațiului Schengen.

Ce efecte va genera aderarea completă a României la Schengen?

Aderarea completă a României la Schengen va fi recepționată ca un semnal pozitiv pentru partenerii europeni și va accelera procesul de intrare în zona Euro. Totodată, acest vot de încredere se va face resimțit în economia națională cu impact net pozitiv pentru creșterea competitivității în domeniul producției, transporturilor, industriei alimentare, turism și nu numai.

Având în vedere întreg contextul geopolitic, țara noastră se poate poziționa ca actor strategic pentru zona Balcanilor prin virtutea apartenenței la NATO, rol ce poate fi consolidat de aderarea completă la spațiul Schengen.

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (untrr.ro) și Comisia Europeană (european-union.europa.eu).

#4: Creșterea competitivității fiscale

În 2024 alegem, iar în 2025 decontăm viitorul competitivității fiscale a României. Ne aflăm în fața unui moment definitoriu, cel puțin pe termen mediu, având în vedere atât oportunitățile, cât și riscurile date de contextul geopolitic actual.

Politicile fiscale influențează major viața unei afaceri și capacitatea acesteia de a fi rezilientă la șocuri. Dincolo de predictibilitate, transparență și gândire strategică în domeniul fiscal, considerăm esențial:

• menținerea cotei unice pentru impozitarea persoanelor fizice, precum și aplicarea unitară și egală a impozitelor, fără sectoare de afaceri cu tratament fiscal preferențial,
• plafonarea maximală a contribuțiilor sociale (sănătate și pensii) pentru veniturile persoanelor fizice.

De ce consideră mediul de business impozitarea progresivă indezirabilă și ce soluții propune

1. 1. În cei 20 de ani de când cota unică se aplică în România, ea și-a dovedit pe deplin utilitatea: a scos la lumină și a fiscalizat peste 150.000 de locuri de muncă, a contribuit la triplarea PIB-ului țării și a simplificat sistemul de administrare fiscală.

2. 2. România are în continuare un cost al muncii peste media europeană, ceea ce nu ajută deloc în competitivitatea țării noastre. Mediul de afaceri este deja în criză acută a migrării forței de muncă. 

3. 3. Nu am identificat un fundament economic solid pentru care România să introducă impozitarea progresivă a muncii și nici nu a fost realizat un studiu de impact pentru a măsura beneficiul în economie, beneficiul pentru bugetul de stat sau pentru cetățeni. 

Ce soluții vede mediul de business pentru scăderea deficitului bugetar și susținerea creșterii economice:  

1. 1. Uniformizarea cotei unice aplicabile muncii, prin eliminarea excepțiilor și a scutirilor. Aceasta va conduce nu doar la echitate socială și economică, ci și la creșterea directă a veniturilor bugetare. Dacă această măsură ar fi însoțită de plafonarea contribuțiilor, competitivitatea României pe piața muncii ar crește masiv.
2. 2. Eliminarea pensiilor speciale și reformarea sistemului de pensii va duce la deblocarea PNRR, care va stimula creșterea economiei, și, în final îmbunătățirea nivelului de trai.
3. 3. Accelerarea digitalizării administrației și creșterea competențelor digitale în administrație vor contribui la creșterea veniturilor bugetare.

Ne dorim o țară modernă în care să dezvoltăm afaceri prospere. Lucrăm în fiecare zi pentru acest obiectiv și vrem să contribuim. Mediul de business trebuie să fie consultat în timp util și implicat constant în dialogul cu actorii decizionali pentru politica fiscală.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc creșterea competitivității fiscale a României

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

 *Sursa de informare pentru datele prezentate în acest articol este Institutul Național de Statistică (insse.ro)

#5: Creșterea competențelor digitale în România

Creșterea competențelor digitale în România este o nevoie stringentă, care dacă nu este îndeplinită, atunci parcursul ascendent al economiei este periclitat.

Într-un context global și european marcat de o revoluție digitală rapidă, un aspect îngrijorător pentru România este nivelul competențelor digitale în rândul populației adulte. 

Mai puțin de o treime din rândul adulților români au competențe digitale de bază, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 54%. 

Aceste cifre se reflectă asupra flexibilității și adaptabilității la cerințele dinamice de pe piața muncii. Totodată, nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură actualul sistem educațional corespunde realităților și cerințelor actuale economice și sociale.

Pe măsură ce digitalizarea avansează la nivel global, lipsa de competențe blochează oportunități de angajare pentru un număr semnificativ de cetățeni activi în piața muncii și afectează competitivitatea României.

Un prim efect negativ se citește în clasamentul Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI), unde România a ocupat în 2023 ultimul loc în Uniunea Europeană (UE). 

DESI este un indice compozit utilizat de UE pentru a evalua performanța digitală a țărilor membre și progresul acestora în digitalizare, acoperind aspecte precum conectivitatea, competențele digitale, utilizarea serviciilor digitale, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.

Poziționarea României pe ultimul loc indică faptul că ne confruntăm cu dificultăți în adoptarea și integrarea tehnologiei digitale la nivelul societății, al economiei și instituțional. Factorii care determină acest status defavorabil sunt infrastructura digitală insuficient dezvoltată, un nivel scăzut de competențe digitale în rândul populației și lipsa de implementare la scară largă a serviciilor digitale în sectorul public și privat.

Ce este de făcut în acest caz?

Avem nevoie urgentă de investiții și accelerarea digitalizării administrației prin îmbunătățirea infrastructurii digitale și prin educație și formarea competențelor specifice. Este esențial să luăm aceste măsuri cu celeritate pentru a crește competitivitatea economiei naționale si pentru a oferi cetățenilor acces la oportunitățile pe care le oferă societatea digitală.

Vestea bună este că fondurile pentru digitalizare și creșterea competențelor digitale se pot accesa prin PNRR. Este o oportunitate pe care nu avem voie să o ratăm, iar noi, reprezentanții mediului de business suntem dispuși „să punem umărul la treabă”.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc digitalizarea administrației publice și creșterea competențelor digitale

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Comisia Europeană și Eurostat  (eurostat.org).

#6: Finanțarea corespunzătoare a Educației

Educația este un domeniu strategic, dar subfinanțat în ultimii 30 de ani. Astăzi bugetul educației este la aproximativ 3.3% din PIB, încă departe de obiectivul de minim 6% din PIB.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc salarizarea decentă, conform legii, a corpului profesoral și adoptarea și implementarea unor standarde moderne de calitate

În 2023 s-au făcut investiții majore prin PNRR în domeniul educației, pentru baza materială cu accent pus pe învățământul digital și inovație tehnologică, dar fără rezultate concrete deocamdată în ceea ce privește rezultatele învățării.

Ne uităm cu maximă îngrijorare la rezultatele examenelor de Bacalaureat și Evaluare Națională, care scad an de an. Acestea sunt oglinda unui sistem educațional învechit, subfinanțat și deloc atractiv.

Aceste examene reprezintă momente cheie în sistemul educațional, evaluând competențele elevilor la finalul ciclurilor gimnazial și liceal, iar rata de promovabilitate la aceste examene este un indicator important al calității educației și al eficacității sistemului de învățământ. Conform rezultatelor de la Evaluarea Națională din 2023, doar 76% dintre absolvenții de ciclu gimnazial dețin competentele minime pentru a funcționa în societate și a își continua parcursul educațional cu succes.

Accentul pus în programe și în predare pe memorizare în detrimentul dezvoltării abilităților de gândire critică și logică reduc șansa elevilor să își dezvolte competențele necesare și utile în era dezvoltării Inteligenței Artificiale și a computerelor cuantice. Pentru generația care a început școala în 2011 rata generală de promovabilitate a Bacalaureatului este de doar 46,6%. Cu alte cuvinte, mai puțin de jumătate dintre cei care încep școala în România ajung, în momentul de față, să promoveze examenul de Bacalaureat și au o șansă să își continue studiile la nivel terțiar (universitar).

Aceste cifre, raportate la generații multiple, sunt un indicator care îngrijorează atât din perspectiva scăderii calității forței de muncă din România, și implicit a calității vieții și a accesului la locuri de muncă decente și bine plătite al cetățenilor, dar și din perspectiva păcii sociale, a accentuării unor clivaje între grupuri educate corespunzător, care avansează pe scara socială, și grupuri care sunt menținute, din cauza ineficienței sistemului de învățământ, în cicluri multigeneraționale de eșec educațional și, implicit, sunt private de șansa mobilității sociale.

În ultimii ani, România a înregistrat constant o rată de participare la educația terțiară care este, în general, semnificativ mai mică decât media UE. 

Aceasta se datorează unei palete extinse de factori: accesul la educație, calitatea și relevanța programelor universitare, perspective economice și nu în ultimul rând numărului din ce în ce mai mic de absolvenți de liceu care ajung să aibă dreptul formal de a se înscrie la studii universitare.

O educație terțiară solidă este vitală pentru dezvoltarea de talente și competențe avansate, esențiale pentru o economie bazată pe cunoaștere. 

Avem nevoie de o reformă reală în sistemul de învățământ cu accent pe asigurarea unui buget suficient pentru dezvoltarea resurselor umane și materiale implicate în exercitarea actului educațional, cu adoptarea unor standarde curriculare și de evaluare pentru performanța academică.

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Ministerul Educației și Eurostat  (eurostat.org).

#7: Implementarea eficientă a PNRR

Ne aflăm în fața unei curse contra-cronometru. Țara noastră are termen limită în 2026 pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Nefructificarea acestei oportunități riscă să ridice o notă de plată generațională și o ținere pe loc a întregii societăți. Avem o șansă istorică să ne folosim de aceste fonduri pentru a stimula dezvoltarea infrastructurii, educației, capitalului uman, digitalizării serviciilor publice și modernizării infrastructurii medicale. 

Care este alocarea bugetară pentru România?

România se bucură de o alocare financiară europeană masivă – 28.5 miliarde de EUR, reprezentând 12% din PIB-ul țării. În contextul unui deficit bugetar semnificativ, este crucial să cheltuim acești bani publici în mod prudent și să fie urmărite acele criterii de eligibilitate care să asigure utilizarea efectivă a fondurilor.

Din martie 2024, România are suspendată cea de a treia cerere de plată trimisă Comisiei Europene pentru proiectele dezvoltate prin PNRR. Principalele provocări cu care se confruntă România sunt reforma fiscală, legea salarizării unitare, legea privind guvernanța corporativă, reforma pensiilor speciale, proiectele de digitalizare la nivel de sector IMM. 

Ce se va întâmpla dacă nu implementăm cu succes reformele PNRR?

Riscăm să pierdem banii alocați prin PNRR, atât cei deja angajați, cât și pe cei neutilizați, dacă nu îndeplinim în totalitate țintele până în august 2026. 

Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate prin PNRR, România a atras până în prezent aproximativ 9.2 miliarde de euro (suma primită pentru prefinanțare și sumele aferente primelor 2 cereri de plată). La ultima vizită de monitorizare a Comisiei Europene pe PNRR din martie 2024, reprezentanții Comisiei au menționat faptul că în perioada 2024-2026 se vor lua mai multe măsuri pentru susținerea IMM-urilor, în special pentru tranziția lor digitală și energetică. În ceea ce privește reforma sistemului de taxare, există un roadmap convenit împreună cu Guvernul României, cu accent pe structura taxelor.

Care sunt așteptările mediului de afaceri?

Considerăm acest moment unul crucial în definitivarea colaborării public-privat din perioada următoare. Mediul de afaceri are capacitatea și, mai important, deschiderea de a fi un consultant al mediului public pentru implementarea eficientă a reformelor necesare și pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. 

Ca reprezentanți ai antreprenorilor, ai mediului privat, solicităm autorităților care gestionează fondurile PNRR un dialog constant și transparent cu privire la progresul proiectelor finanțate și o monitorizare atentă a modului în care sunt selectați beneficiarii proiectelor din PNRR, pentru o utilizare cât mai eficientă a fondurilor.

Liderii de business susțin ferm și inechivoc adoptarea reformelor

necesare și implementarea eficientă a PNRR

Toate mesajele transmise atât de reprezentanții boardului, cât și ai comunității RBL pot fi vizionate aici.

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt de la Ministerul Fondurilor Europene și Parlamentul European.

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație imparțială, apolitică. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 500 de membri ai comunității RBL din București și cele 6 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.