Care este drumul corect al transportului rutier de marfă pentru recuperarea kilometrilor pierduți în perioada de izolare
În timp ce problemele apărute odată cu pandemia de COVID–19 sunt departe de a fi rezolvate, transportul rutier de marfă caută drumul corect pentru a recupera kilometrii pierduți în perioada măsurilor de izolare.
Imediat după creșterea numărului cazurilor de infectări cu noul coronavirus și impunerea măsurilor de siguranță în Italia – țară care este al doilea partener comercial al României, după Germania –, businessul transportatorilor români rutieri de marfă a scăzut pe rutele externe cu o medie de 15%, estima în luna martie Uniunea Transportatorilor Rutieri de Marfă (UNTRR). În aceste condiții, transportatorii au început să-și regândească rutele pe care aveau să opereze, astfel încât să nu ajungă în situația de a-și bloca businessurile.
Scăderea activității transportului rutier internațional este confirmată și de scăderea numărului de copii conforme ale licențelor comunitare, ajunse în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020 la un total de 2.539, față de 3.133 eliberate în același interval al anului trecut.
Problemele de pe șosele au afectat și activitatea companiei Hermes Forward, un broker în domeniul transporturilor. „Emoția e vizibilă în piață. Alegi să mergi înainte sau te oprești“, spune Dana Dumitru (43 de ani), managing partner al Hermes Forward, adăugând că antreprenorii locali din transporturile rutiere se văd acum nevoiți să se adapteze noilor condiții din piață.
Efectul făină și drojdie
Din câte spun voci din piață, sfârșitul lui februarie și începutul lui martie au fost perioade bune pentru transporturile interne. Presiunea pusă de oameni pe rețelele de retail a făcut ca multe lanțuri de magazine să fie nevoite să-și mărească stocurile, fapt pentru care au apelat la transporturile rutiere.
„În martie a fost un boom când, în loc de șase comenzi pe lună, făceam șase comenzi pe zi. Era frica aia cu făină și drojdie“, spune Dana Dumitru. Apoi, magazinele și-au făcut stocuri, iar oamenii – rezerve. În aceste condiții, cererea de transport a scăzut și pe intern, iar afacerile transportatorilor au început să se contracte.
În cazul concret al companiei Hermes, aceasta a avut în 2019 o cifră de afaceri de peste 12 milioane de euro. În prima jumătate a lui 2020, veniturile totale au scăzut cu 24% față de semestrul întâi al anului trecut. Businessul Hermes este expus peste 80% pe transportul internațional și sub 20% pe rutele interne. Mai mult, spune Dana Dumitru, imediat după intrarea în vigoare a restricțiilor de mișcare care au afectat întreaga Europă, mai mulți clienți au pus presiune pe companiile de transport și pe brokerii din acest domeniu să scadă tarifele. „Prețul se resimte, doar că în aceeași măsură a scăzut și numărul comenzilor“, detaliază antreprenoarea.
Totodată, adaugă aceasta, cheltuielile au rămas la fel ca înainte de declanșarea pandemiei, însă numărul de kilometri a scăzut vizibil. Mai mult, dă de înțeles că, raportat la actuala perioadă, volumul de muncă a crescut și el. Și nu doar în cazul companiei sale, ci și în cel al firmelor de transport. „Fiecare trebuie să găsească o metodă să se adapteze“, adaugă Dana Dumitru.
Afectat serios de criza sanitară, segmentul HoReCa este și el unul dintre „cuiele“ înfipte acum în roțile transportatorilor. Comenzile pentru transportul de băuturi alcoolice și sucuri au scăzut brusc odată cu suspendarea activității din zona de hoteluri și restaurante, singurele comenzi care au mai rămas în picioare fiind cele pentru apă. Odată cu (re)deschiderea teraselor, au mai început să apară și noi cereri de transport, dar la nivel foarte redus. „Avem clienți cu băuturi alcoolice în cazul cărora încărcăm doar 10% din volumul pe care îl aveau înainte“, exemplifică Dana Dumitru.
Momentul de precauție
În schimb, spune fondatoarea Hermes, activitatea din construcții a mers destul de bine în perioada restricțiilor de deplasare, explicând că nu-și expune mai mult de 20% businessul pe un anumit domeniu de activitate și caută să aibă clienți din cât mai multe industrii. Înainte să fondeze Hermes, Dana Dumitru, absolventă de Construcții de Mașini la Politehnică, a lucrat din 2004 în mai multe companii de transport, începând ca dispecer și ajungând până la funcția de director de transport internațional.
Ideea de a face Hermes Forward i-a venit în 2012, când lucra la transportatorul Edy Spedition, care intrase în insolvență. Lucra deja de doi ani pentru acest transportator. „Am început businessul alături de 7 colegi, iar acum am ajuns la 31 de angajați“, mai spune antreprenoarea. Pentru că a deschis compania la final de an, în 2012 a avut venituri totale de 200.000 de euro, pentru ca în anul imediat următor să crească la patru milioane de euro. După fiecare astfel de creștere bruscă a cifrei de afaceri, explică antreprenoarea, în anul ce urma tempera avansul, astfel încât să poată controla mai ușor businessul.
În urmă cu trei ani s-a alăturat programului Antreprenoria, derulat de Romanian Business Leaders. Era interesată de mai mult timp să se înscrie în acesta, iar în final a decis să înceapă cursurile de mentorat de la Antreprenoria. „Ieși din zona ta, unde te întâlnești cu prieteni și cu oameni de business din domeniul tău. Acolo te întâlnești cu oameni din toate domeniile“, detaliază Dana Dumitru. Mai mult, mai spune antreprenoarea, un astfel de proiect i-a permis să cunoască și provocările pe care le au alți antreprenori.
Cu două birouri în țară, la Deva și la Miercurea Ciuc, Dana Dumitru se gândea înainte de pandemie să deschidă două birouri și în afara țării. Însă acum lasă în hold această intenție, la care nu va renunța, și va da drumul la frâna de mână după ce piața transportului la nivel european se va stabiliza.