În cadrul RBL Summit 2026, reprezentanți ai mediului academic, privat și instituțional au analizat pilonii ecosistemului de cercetare și inovare din România, punând accentul pe eficientizarea fondurilor și pe necesitatea de a genera valoare adăugată pe plan local. Sorin Axinte (co-fondator Hyperpragma) a atras atenția că mediul de business poate influența cu greu alocările bugetare publice și a criticat achizițiile disproporționate ale autorităților, care preferă să importe produse scumpe în loc să dezvolte soluții autohtone: „Inovarea trebuie să fie eficace, nu neapărat eficientă, pentru că este un proces cu incertitudini… poți să scalezi ca plus valoare la nivel de piață cu care vei putea să dezvolți multe altele, dacă nu ai plus valoare nu te vei dezvolta”.
Problematica decalajului dintre resurse și rezultate a fost completată de Marius Mitroi (Advisor UEFISCDI), care a subliniat dezechilibrul dintre producția științifică ridicată și finanțarea insuficientă, arătând că statul finanțează cercetarea doar până la nivelul TRL 7, lăsând etapele ulterioare în seama privatului, deși infrastructuri majore precum laserul de la Măgurele rămân vitale. În completare, Alexandra Petcu (Director CITT, UVT) a punctat importanța transferului tehnologic la nivelul TRL 3-4 și a adaptării rezultatelor academice la cerințele companiilor pentru a justifica bugete viitoare mai mari. În contextul blocajelor publice, Ionuț Țața (CEO Iceberg) a evidențiat apariția alternativelor private de cercetare finanțate inclusiv cu capital extern, avertizând totodată că lipsa unui sistem public competitiv menține România în poziția de simplu consumator de tehnologii non-europene.
