Romania are de doua ori mai multi tineri analfabeti functional decat media europeana

Mediul de afaceri propune sase prioritati pentru educatie. Scaderea analfabetismului functional este una dintre ele si este aliniata cu politica UE, care isi propune sa scada media de la 18% la 15% pana in 2020.

Intr-o lume puternic conectata, Romania se regaseste astazi pe locul 53 (din 144 economii analizate) in clasamentul competitivitatii economice intocmit anual de Forumul Economic Mondial (WEF). Un lucru foarte important de retinut este faptul ca 4 dintre cei 12 factori de referinta pentru acest studiu au legatura cu educatia.

Desi educatia este un factor cheie pentru dezvoltarea oricarei tari, astazi avem 42% dintre copiii de 15 ani in situatia de a fi analfabeti functional (au urmat o forma de educatie, pot reproduce un text dar nu inteleg continutul de idei) iar in 2012, conform testelor PISA, Romania s-a clasat pe locul 45 din 65 de tari la acest indicator.

Viziunea Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei pentru o educatie de calitate si o Romanie competitiva vizeaza:

· Dezvoltarea STEM (Stiinte, Tehnologie, Inginerie si Matematica) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovatie si pasiune.
· Dezvoltarea creativitatii prin punerea accentului pe latura artistica si emotionala a elevilor.
· Un invatamant tehnic si profesional de calitate, cu accent pe:
o Parteneriate reale cu companiile;
o Formarea elevilor in meserii cautate pe piata muncii;
o Cadre didactice cu pregatire adecvata fiecarui domeniu.
· Scaderea importanta a analfabetismului functional prin luarea de masuri concrete astfel incat fiecare absolvent de clasa a VIII-a sa aiba un nivel de pregatire in baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5.
· Pregatirea studentilor in concordanta cu cerintele pietei muncii.
· Formarea prin educatie a valorilor care stau la baza societatii, printre care: cultura muncii, integritatea, responsabilitatea, respectul fata de sine si fata de ceilalti.

Aceste propuneri vizeaza ca elevii de azi, viitorii angajati de maine, sa-si inceapa viata profesionala cu un bagaj solid de cunostinte teoretice si practice, sa fie implicati social, perseverenti, optimisti si increzatori in propriile forte crescand in acest fel competitivitatea Romaniei intr-un context global.

Absolventii de studii superioare stau bine cu utilizarea calculatorului, insuficient insa pentru a genera satisfactie in randul angajatorilor

Un studiu realizat de Millward Brown impreuna cu Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei si Ejobs pune in evidenta un nivel semnificativ de nemultumire al angajatorilor pentru calitatea absolventilor de studii superioare. Realizat pe un esantion de 439 de companii, studiul arata ca aplicabilitatea cunostintelor teoretice in practica este pe primul loc intre cerintele angajatorilor, dar pe penultimul loc atunci cand vine vorba de evaluarea candidatilor.

Cele mai importante cerinte ale angajatorilor de la candidatii cu studii superioare care aplica pentru o pozitie de entry level sunt, in ordine: aplicabilitatea cunostintelor teoretice in practica, valorile personale, planificarea si organizarea activitatilor, competentele de limbi straine si comunicarea verbala.

Sapte angajatori din 10 afirma ca le-a fost greu sau foarte greu sa gaseasca angajatul potrivit pentru o pozitie entry level care necesita studii superioare. Pe masura ce firmele sunt mai mari scade nivelul de dificultate in gasirea angajatului potrivit. Cu toate acestea, chiar si in cazul firmelor cu peste 500 de angajati jumatate dintre reprezentantii acestora considera greu sau foarte greu sa recrutezi persoane cu studii superioare pentru pozitii entry level. Durata de formare a unei persoane angajate pe o pozitie de entry level este in medie de 8 luni. Firmele mari (peste 500 angajati) par sa reuseasca insa sa obtina acest lucru in 6 luni, cel mai probabil din cauza sistemelor de formare mult mai bine puse la punct.

In medie sunt evaluate 14 persoane pentru selectia candidatului potrivit, cu o variatie intre 11 persoane evaluate pentru o pozitie in departamentul de productie si 17 persoane evaluate pentru o pozitie in departamentul de vanzari.

Doar 4 din 10 reprezentanti ai companiilor se declara multumiti sau foarte multumiti de calitatea candidatilor cu studii superioare. Candidatii proveniti de la facultatile de matematica, informatica si stiinte naturale sunt cei mai bine evaluati (57% dintre angajatori sunt multumiti si foarte multumiti) in timp ce absolventii de stiinte economice sunt cel mai slab evaluati (36% dintre angajatori sunt multumiti sau foarte multumiti).

Candidatii au fost evaluati cel mai bine la: abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale si dorinta de dezvoltare, si cel mai prost la: capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunostintelor teoretice in practica si initiativa.

Prioritatile pentru sistemul romanesc de invatamant superior puse in evidenta de studiu pe baza diferentei intre cerintele angajatorilor si evaluarea absolventilor sunt: aplicabilitatea cunostintelor in practica, planificarea si organizarea activitatilor, initiativa si proactivitatea.

Studiul a fost pe un esantion de 439 de reprezentanti ai companiilor implicati in procesul de recrutare si selectie al angajatilor. Datele au fost culese in perioada septembrie 2014-martie 2015. Eroarea de esantionare este de +/- 5%.